Asistenţa medicală stomatologică este dovada clară că prevenţia costă. Iar atunci când pacientul trebuie să plătească din buzunar, prea puţini o pot face.
Stomatologia se află de ceva vreme într-un proces evident de evoluţie cu final previzibil sub multiple aspecte. Pe de o parte, sunt resursele umane, respectiv medicii stomatologi. Pe de altă parte, sunt pacienţii și problemele de sănătate orală ale populaţiei. În al treilea rând, sunt politicile de sănătate aplicate în ţară și condiţionările sociale și economice. În acest context complex de factori, medicii stomatologi își pun tot mai multe întrebări cu privire la viitorul lor profesional.
Resursele umane din domeniul medicinei dentare se află într-o situaţie dificilă din perspectiva evoluţiei lor pe piaţa de servicii medicale din România. Pe de o parte, numărul de medici stomatologi este mare și crește într-un ritm care depășește rata de pierderi naturale cu mult peste 100%. Raportat la numărul de locuitori, corpul medicilor stomatologi acoperă numeric nevoile de îngrijiri medicale stomatologice ale populaţiei. Chiar mai mult decât atât, avem un număr excedentar de medici stomatologi înregistraţi. Suntem cu peste 130 la 100.000 de locuitori. În ţările europene, numărul de medici stomatologi raportat la populaţia pe care o deservesc este, cu câteva excepţii, sub 100 la 100.000 de locuitori.
În medicina dentară de actualitate, programele naţionale de sănătate orală, respectiv de prevenţie sunt aplicate și oferă rezultate foarte bune în reducerea bolilor stomatologice, în special caria dentară. În asemenea servicii lucrează multe asistente medicale de profilaxie. În România, nu avem de peste trei decenii programe naţionale de profilaxie stomatologică și nu avem nici corp medical specializat pentru astfel de activităţi. În COR avem codul 325102, care înseamnă asistent de profilaxie stomatologică, dar nu avem personalul medical respectiv. Sistemul de învăţământ nu este interesat de această specializare, pentru că nu este cerută efectiv pe piaţa de servicii de specialitate.
Populaţia României este în topul european prin indicatorii foarte mari de morbiditate prin caria dentară și această situaţie este deja cronicizată. Lipsa finanţării profilaxiei stomatologice a generat acest dezastru medical. Ca urmare a acestei situaţii, este de așteptat ca nevoile de îngrijiri medicale stomatologice să fie foarte mari. Da, nevoile obiective reale pentru aceste servicii medicale sunt foarte mari. Dar nevoile declarate și cele normative sunt foarte mici, pentru că accesul cetăţenilor la serviciile medicale stomatologice este redus. În consecinţă, avem acest paradox: populaţia are foarte mare nevoie de servicii stomatologice și oferta de servicii din partea furnizorilor de servicii de specialitate este generoasă. Însă pacienţii nu ajung la cabinetele dentare din cauza limitărilor financiare. Costurile tratamentelor stomatologice sunt mari, chiar inaccesibile pentru majoritatea românilor, iar sistemul public de asigurări sociale de sănătate oferă o sustenabilitate insuficientă.
Având în vedere aceste aspecte ale serviciilor medicale stomatologice și luând în considerare că situaţia descrisă trenează de foarte mult timp, piaţa de servicii de medicină dentară este una particulară. Din populaţia ţării, doar aproximativ jumătate are acces real la îngrijiri medicale stomatologice. Cealaltă jumătate are nevoie de aceste servicii, dar nu le poate accesa. În această abordare, situaţia statistică privind resursele umane și oferta de servicii de specialitate relevă concluzii și mai nefavorabile.
Medicii stomatologi se confruntă cu o cerere de servicii prea mică pentru a acoperi ofertele de pe piaţă. Ca urmare, problemele de ordin financiar în cabinetele dentare sunt tot mai frecvente și tot mai grave. Organizarea și structurarea furnizorilor de servicii stomatologice în sistemul de sănătate suferă schimbări prin concentrarea de capital și selecţia de personal. Acest lucru este evident deja, iar îngrijorările multor medici stomatologi cu privire la viitorul lor profesional sunt tot mai mari. Constatăm că medicii stomatologi au ieșit din zona lor de confort și se agită în căutarea unor soluţii de redresare a situaţiei.
Schimbările importante în funcţionarea serviciilor stomatologice din România nu mai pot fi evitate sau oprite. Cele trei cauze principale descrise sunt evidente și tot mai pregnante. Dar, în funcţie de priorităţile asumate ca politici de sănătate, calea de urmat poate fi modelată astfel încât impactul negativ asupra medicilor stomatologi să fie cât mai mic, respectiv în niște limite de toleranţă. Accesul cetăţenilor la servicii de stomatologie, transparenţa și onestitatea în ofertele de servicii, precum și calitatea acestor servicii trebuie să fie conduse și maximizate în favoarea pacienţilor. Posibilele orientări și demersuri în reglementarea și funcţionarea serviciilor medicale stomatologice sunt teme asupra cărora mă voi opri în articole viitoare.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
