Tratamentul chirurgical al apneei de somn obstructive pare a fi o soluţie în cazul pacienţilor fără răspuns adecvat la ventilaţia non-invazivă de tip CPAP sau la alte dispozitive.
Apneea de somn obstructivă (SASO) se caracterizează prin colapsul repetitiv al căilor respiratorii superioare, cu hipoxemie și tulburări ale somnului, prezenţa acesteia fiind considerată un factor de risc cardiovascular. Deși utilizarea CPAP (continous positive airway pressure) pentru a menţine căile aeriene deschise este prima linie terapeutică pentru pacienţii cu SASO, o proporţie importantă dintre pacienţi nu tolerează sau refuză acest tratament, aducând clinicienii într-o dilemă privind oportunităţile terapeutice.
Chirurgia somnului, ce utilizează tehnici precum uvulo-palato-faringoplastia, este practicată de multe decenii, fără a beneficia însă de studii prospective, randomizate, pe loturi mari de pacienţi, care să îi confirme eficienţa. Studiul SAMS (Sleep Apnea Multilevel Surgery), publicat recent în JAMA, deschide o nouă eră în domeniu.
Studiul multicentric, desfășurat în Australia, a fost realizat pe pacienţi cu forme moderate sau severe de SASO, care nu tolerau sau refuzau tratamentul convenţional. Ei au fost randomizaţi către chirurgia standardizată a căilor aeriene superioare (51 de pacienţi) sau către tratament medical, ce includea scăderea în greutate și modificarea stilului de viaţă (51 de pacienţi).
Tehnica chirurgicală a inclus două componente: o formă adaptată de uvulo-palato-faringoplastie, practicată la mai multe niveluri, unde era prezentă obstrucţia căilor aeriene, și reducerea volumului limbii prin radiofrecvenţă. Deși nu există criterii clare pentru selecţia candidaţilor la chirurgie, pacienţii incluși în studiu au fost de vârstă mijlocie, supraponderali sau cu obezitate și cu forme severe de SASO, această populaţie fiind mai slab reprezentată în studiile anterioare.
După șase luni, ambele grupuri au obţinut o îmbunătăţire semnificativă a indicelui de apnee-hipopnee (IAH), ce evaluează severitatea SASO, aceasta fiind mai importantă pentru grupul chirurgical (scădere de la 47,9 la 20,8 evenimente pe oră, respectiv de la 45,3 la 34,5 evenimente pe oră în grupul cu tratament medical). Totodată, pacienţii trataţi chirurgical au obţinut o îmbunătăţire a scorului ESS (Epworth Sleepiness Scale), ce evaluează subiectiv somnolenţa resimţită pe parcursul zilei. Și obiectivele secundare (severitatea sforăitului, calitatea vieţii legată de somn și evaluarea generală a stării de sănătate) au obţinut o ameliorare semnificativă în grupul tratat chirurgical faţă de cel medical.
O privire mai atentă în cursul evaluării pacienţilor la șase luni indică totuși persistenţa unor forme moderat-severe de SASO la mai mult de jumătate dintre pacienţii trataţi chirurgical (57%), pe criterii de polisomnografie sau prin persistenţa unor saturaţii în oxigen sub 85%. Acest lucru indică importanţa evaluării periodice a pacienţilor și ridică întrebarea dacă în cazul lor, colapsul căilor aeriene nu apare și în zone care nu sunt abordate chirurgical în prezent.
În ceea ce privește influenţa asupra aparatului cardiovascular, nu s-a înregistrat scăderea tensiunii arteriale într-un mod semnificativ în cele două grupuri, acest rezultat putând fi explicat speculativ prin persistenţa SASO și a hipoxemiei la unii dintre pacienţi, deși studiul nu a fost elaborat pentru a urmări acest obiectiv. Reacţii adverse severe asociate intervenţiei chirurgicale au fost raportate la 4% dintre pacienţi, nefiind înregistrate decese.
Câteva trăsături pozitive care scot în evidenţă acest studiu sunt simplitatea evaluării preoperatorii și a selecţiei candidaţilor pentru chirurgie, respectiv instruirea chirurgilor în vederea adoptării unei metode chirurgicale generalizate.
Totuși, va fi necesară pe viitor definirea unor criterii standardizate de selecţie a pacienţilor, includerea în mai mare măsură a femeilor și minorităţilor, compararea acestei tehnici cu alte metode chirurgicale și urmărirea pe termen lung a pacienţilor, pentru a se evalua persistenţa beneficiilor obţinute prin chirurgie.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
