Prevenția în domeniul sănătății este fundamentală pentru bunăstarea și calitatea vieții noastre. Cu toate acestea, aproape nouă din zece europeni nu beneficiază de asistență medicală preventivă adecvată - ceea ce este cu atât mai îngrijorător cu cât europenii au tendința de a reduce cheltuielile cu asistența medicală din cauza inflației. 

În plus, atenția și preocupările europenilor se îndreaptă către evenimente mai presante, cum ar fi războiul în curs de desfășurare din Ucraina, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției. 

Pe lângă aceste rezultate alarmante, există și vești bune: în ultimul an, 73% dintre europeni au avut mai multă grijă de ei înșiși pentru a-și îmbunătăți sănătatea, fie prin adoptarea unei diete mai sănătoase, fie prin creșterea aportului de vitamine. În plus, comparativ cu anul 2022, bunăstarea mentală s-a îmbunătățit cu zece puncte procentuale pe întregul continent. 

Acestea sunt doar câteva informații din cel de-al cincilea raport internațional Stada privind sănătatea. Sondajul de anul trecut a abordat unele dintre implicațiile subiacente ale pandemiei și a arătat că bunăstarea mentală a europenilor a avut de suferit. 

Cu o criză în urma noastră, dar cu noi probleme care se anunță, sondajul Stada privind sănătatea pentru 2023, realizat în rândul a aproximativ 32.000 de europeni din 16 țări, arată dificultățile pe care le prezintă astfel de vremuri și modul în care acestea afectează prevenția în ceea ce privește sănătatea noastră. 

„Evenimentele recente ne-au reamintit tuturor importanța primordială a unei bune sănătăți. Pentru a realiza acest lucru și pentru a îmbunătăți sistemele, este nevoie de un număr mare de părți interesate, care să acționeze împreună pe baza unor informații și date fiabile și verificabile. Raportul STADA privind sănătatea reprezintă o contribuție valoroasă la acest obiectiv și răspunde direct scopului nostru de a ne îngriji de sănătatea oamenilor în calitate de partener de încredere”, a declarat Peter Goldschmidt (foto - în stânga imaginii), președintele directoratului STADA. 

Prevenția: prea puțin, prea târziu? 

Îngrijirea preventivă la medicul dentist, depistarea cancerului de piele, controale la medicul ginecolog – sunt doar câteva exemple de programări la medic, iar ele tind să se adune rapid. Dar, de obicei, acestea merită efortul și pot salva vieți. Deși astfel de controale sunt esențiale pentru sănătatea noastră, Raportul STADA privind sănătatea pentru 2023 arată că europenii trebuie să ia această problemă mai în serios. 

Patru din zece europeni (42%) nu se prezintă la niciun control medical preventiv și doar 15% pot spune cu încredere că se prezintă la toate programările relevante. Olanda, cu 32% persoane care participă la toate consultațiile medicale preventive relevante și Regatul Unit al Marii Britanii, cu 31%, sunt exemple mai pozitive. 

În schimb, Serbia și Polonia (62 procente fiecare) și România (60 procente) merg în direcția opusă: aproape două din trei persoane din aceste țări nu se prezintă la niciun control medical. În mod surprinzător, nu există nicio variație semnificativă legată de vârstă; frecventarea nu crește ușor decât începând cu vârsta de 44 ani. Cu toate acestea, există diferențe între sexe: bărbații europeni (53%) au mai puține șanse de a participa la toate sau cel puțin la unele controale preventive decât femeile (62%). 

De ce nu fac europenii controale medicale preventive 

Totuși, ce îi împiedică pe europeni să își facă controale medicale preventive? Pentru cei mai mulți dintre ei, lipsa de educație sau de cunoștințe (32%) este cel mai mare obstacol. Acest lucru este valabil nu numai pentru cei care declară că nu au niciun fel de cunoștințe despre sănătate în general (33% fiecare), ci și pentru cei care susțin că au cunoștințe considerabile în materie de sănătate (28%). 

Costul asistenței medicale preventive este un alt motiv principal pentru care unul din patru europeni (23 procente) nu se prezintă la toate controalele - în România (42 procente) și Serbia (38 procente), facturile medicale sunt chiar principalul factor. 

Acest lucru este valabil pentru mulți europeni care au dificultăți sau sunt prudenți din punct de vedere financiar (31 procente) - dar, în mod surprinzător, și pentru aproape unul din cinci europeni (19 procente) care se simt în control sau confortabil cu finanțele lor. Alte 22 procente consideră că analizele nu sunt necesare, iar 16 procente consideră că este dificil să își facă timp pentru ele.

O tendință care trebuie explorată 

În ultimii ani, o criză pare să o urmeze pe următoarea: omenirea tocmai a trecut de criza generată de COVID, iar acum se confruntă cu războiul, inflația și nemulțumirea față de sistemele de sănătate. 

În prezent, 61% dintre europeni sunt în general mulțumiți de sistemul de sănătate din țara lor. Acesta este al treilea an consecutiv în care se înregistrează o scădere semnificativă a satisfacției generale față de sistemele de sănătate din Europa - o tendință care trebuie explorată și abordată în continuare: nu numai pentru a îmbunătăți asistența medicală, ci și pentru a-i motiva pe europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria sănătate, se mai arată în raport. 

Europenii sunt din ce în ce mai îngrijorați și preocupați: 45% dintre aceștia se tem de războaie și conflicte geopolitice. Situația tensionată a aprovizionării cu medicamente a făcut ca aproape unul din patru (24 procente) să se îngrijoreze cu privire la accesul la medicamentele necesare în viitor. Din cauza inflației și a creșterii costurilor de trai și energiei, unul din doi europeni este îngrijorat cu privire la finanțele sale. În concordanță cu acest fapt, aceștia își reduc cheltuielile de sănătate. 

Deosebit de îngrijorător, mai ales în combinație cu lipsa controalelor medicale preventive: europenii și-au redus semnificativ cheltuielile cu exerciții fizice și alimente proaspete (25% fiecare). În plus, cu cât europenii sunt mai tineri, cu atât este mai probabil să renunțe la cheltuielile cu medicamente. Acest lucru este valabil pentru 19 procente dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani, dar numai pentru 7 procente dintre europenii cu vârsta de peste 70 ani. 

Sănătatea mintală se îmbunătățește în toată Europa

Starea noastră de bine fizică și psihică sunt indisolubil interconectate. În prezent, 67% dintre europeni își apreciază sănătatea mintală ca fiind „bună” sau „foarte bună” și mai puțin de unul din zece ca fiind „proastă”, se mai arată în rezultatele publicate de Stada. 

În 2022, evaluările erau considerabil mai scăzute, doar 57% dintre aceștia apreciind starea lor psihologică ca fiind „bună” sau „foarte bună”. În comparație cu femeile (62%), aproape trei din patru bărbați (73%) își descriu sănătatea psihică drept bună. Pe de altă parte, doar 56 procente dintre europenii care sunt atenți din punct de vedere financiar sau care au dificultăți financiare își apreciază sănătatea psihică drept bună. 

Eșantion 

Sondajul reprezentativ a fost realizat în rândul a aproximativ 32.000 de respondenți din 16 țări europene, printre care și România. 

Din date reiese că majoritatea europenilor nu beneficiază de asistență medicală preventivă adecvată; iar condițiile economice îi forțează pe europeni să reducă cheltuielile cu sănătatea.