Newsflash
Reportaje

Turcia - Destinaţie de vacanţă sau turism medical?

de Cristina GHIOCA - aug. 4 2023
Turcia - Destinaţie de vacanţă sau turism medical?

De multe ori, atunci când ne gândim la Turcia, ne vin în minte staţiunile turistice de la malul mării sau orașul Istanbul. În ultimii ani, însă, ţara a devenit și o importantă destinaţie de turism medical.

Sistemul turcesc de sănătate, pe scurt:
 

  • 20 City Hospitals (spitale construite sau care funcţionează în sistemul parteneriatului public-privat)
     
  • 48.753 de paturi ATI
     
  • 194.910 doctori
     
  • 1.358.558 personal medical
     
  • 16 ambulanţe aeriene
    (Sursă: Ministerul Sănătăţii din Turcia)

Turismul medical a câștigat tot mai mult teren în ultimii ani. În trecut, acesta era practicat, de obicei, de persoane din ţările mai puţin dezvoltate care călătoreau în statele foarte dezvoltate pentru a avea acces la tratamente indisponibile în ţările de provenienţă. În prezent însă, la turismul medical apelează și persoane din state dezvoltate care preferă să se trateze la preţuri mai mici în ţări în curs de dezvoltare. Conform indexului de turism medical, publicat de globalhealthcareaccreditation.com, cele mai populare destinaţii de turism medical sunt Mexic, Costa Rica, Malaezia, Thailanda și Turcia.
 


Galerie imagini (5)

 În Turcia am avut și eu ocazia să merg recent, pentru a vizita câteva spitale care oferă servicii medicale pentru pacienţii din alte ţări. Am aflat astfel că Turcia are reglementări legislative special concepute pentru turismul medical. Toate unităţile sanitare care tratează pacienţi din alte state au certificate de autorizare obţinute pe baza îndeplinirii unor criterii și sunt evaluate regulat. Până în prezent, 3.032 de instituţii sanitare și 786 de instituţii intermediare au primit Certificate de Autorizare Internaţională pentru Turism de Sănătate, spun reprezentanţii autorităţilor turce în domeniu.

Servicii medicale intermediate

„Numai anul trecut, peste 1,2 milioane de persoane au vizitat ţara noastră pentru a beneficia de îngrijiri medicale. Cele mai multe dintre ele au vizat intervenţii din domeniul chirurgiei plastice și estetice, proceduri stomatologice, oftalmologice, ginecologice și de sănătate reproductivă, dar și intervenţii din domeniul ortopediei sau oncologiei”, ne-a explicat dr. Ezgi Canpolat, reprezentant al International Health Services Ltd. (USHAŞ).

Afiliată Ministerului Sănătăţii din Turcia, USHAȘ este, practic, interfaţa dintre sistemul medical turcesc și persoanele din alte ţări care vor să se trateze în Turcia. Alegerea serviciilor medicale, a clinicilor și specialiștilor la care pacienţii străini doresc să se trateze se face prin intermediul platformei HealthTürkiye creată cu sprijinul Ministerului Sănătăţii și al Ministerului Culturii și Turismului din Turcia.

Totul începe cu un click

Persoanele care doresc să se trateze în Turcia trebuie, mai înainte de toate, să-și facă un cont gratuit pe această pagină. Ulterior, vor beneficia de asistenţă pentru obţinerea așa-numitei vize de sănătate, pentru organizarea transportului, a cazării, a transferurilor de la aeroport la hotel și de la hotel la unitatea sanitară aleasă, precum și pentru planificarea tratamentelor medicale și a vizitelor ulterioare de monitorizare.

Îngrijirile medicale sunt acordate atât în spitale publice sau semi-publice, cât și în cele private, dar și în instituţii medicale non-profit. Opţional, pacienţii pot alege și anumite pachete de vizitare a obiectivelor turistice din diferite orașe de acolo. Cei mai mulţi turiști care iau calea Turciei pentru tratamente medicale provin din state precum Azerbaidjan, Ucraina, Rusia, Irak, Iran, Georgia, Maroc, Libia, dar și Germania, Marea Britanie, SUA, Bulgaria, România sau Irlanda. 

Pachetele de servicii medicale pleacă de la sume minime stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru fiecare intervenţie și variază în funcţie de particularităţile fiecărui caz, au arătat reprezentanţii USHAȘ. Tot de la ei am aflat și că cei mai mulţi pacienţi români aleg această ţară pentru intervenţii din domeniul chirurgiei  bariatrice.

Pe urmele pacienţilor străini

Călătoria mea în Turcia a avut loc la jumătatea lunii iulie. Atunci, împreună cu jurnaliști din Bulgaria, Grecia, Serbia și Polonia, am vizitat patru spitale din nordul Turciei – două publice și două private – care tratează și turiști străini, inclusiv din România. Au fost trei zile dense, în care am poposit în patru orașe diferite din provinciile Kırklareli, Edirne și Tekirdağ.

Dincolo de infrastructura modernă și dotările pe care le-am regăsit atât în unităţile sanitare publice, cât și în cele private, am rămas plăcut impresionată de sistemul de gestionare a pacienţilor foarte bine pus la punct. La intrarea în unităţile sanitare, pacienţii erau întâmpinaţi de o vastă zonă de recepţie, cu numeroase ghișee pentru triere. După ce treceau de ele, atât în unele unităţi de stat, cât și în cele private, pacienţii aveau posibilitatea de a solicita asistenţă de la angajate ale spitalului aflate acolo pentru a furniza informaţii sau pentru a-i conduce spre diversele pavilioane de investigaţii. Extrem de cochete și elegante, purtând uniforme viu colorate, diferite de cele ale celorlalţi angajaţi ai spitalului, mi-au amintit de stewardesele pe care le vedem cu toţii în avion.

Bariere lingvistice depășite

 În ceea ce privește pacienţii străini, în fiecare unitate care primește astfel de persoane există saloane special destinate spitalizării acestora, specialiști dedicaţi tratării lor, dar și angajaţi care asigură servicii de interpretariat în anumite limbi. Periplul nostru prin unităţile sanitare din Turcia a debutat cu spitalul privat Medikent din orașul Lüleburgaz, cel mai mare din provincia Kırklareli. Înfiinţată în 2008, unitatea sanitară este căutată de pacienţii străini (inclusiv români) pentru intervenţii care ţin de domeniul chirurgiei estetice, bariatrice sau cardiovasculare. 

 A doua oprire a fost la spitalul public Sultan Murat 1, din orașul Edirne. De îndată ce i-am trecut pragul, am fost plăcut surprinsă să constat că, deși are o vechime însemnată (a fost construit în 1955!), clădirea era renovată, iar mobilierul și echipamentele medicale erau moderne și bine întreţinute. Unitatea sanitară a început să găzduiască pacienţi străini în urmă cu trei ani. În 2022 i-au trecut pragul 720 de persoane din alte ţări, dintre care 11 din România. Cele mai multe au provenit din Grecia, Bulgaria, dar și din Ucraina, Suedia și Italia, ne-au explicat reprezentanţii unităţii sanitare.

Interpretariat și în limba română

Următoarea vizită a fost la spitalul privat Optimed, din orașul Çorlu, provincia Tekirdağ – un spital care are sucursală și în România. M-am bucurat enorm ca, printre cei care ne-au întâmpinat și ne-au însoţit de-a lungul vizitei acolo, să o cunosc pe Paula Genç. Într-o română încă perfectă, dar cu accent, mi-a povestit că e născută în Tulcea, că s-a căsătorit cu un bărbat din Turcia și astfel a ales să își ducă traiul pe aceste meleaguri. La Optimed le oferă asistenţă românilor care aleg să se trateze aici. Acesta a fost, de altfel, și singurul spital din cele vizitate care oferă servicii de interpretariat în limba română.

În ceea ce privește serviciile medicale cel mai des accesate de pacienţii străini, reprezentanţii spitalului ne-au spus că pe primul loc se situează cele de chirurgie a obezităţii. Ele sunt urmate de procedurile de chirurgie plastică și estetică, de transplant de păr, de ortopedie și traumatologie, neurologie, obstetrică-ginecologie, oncologie și stomatologie. Acestea din urmă par a fi și cele mai căutate de românii care aleg să se trateze în această unitate.

Grijă pentru mediul înconjurător

Inaugurat în anul 2020 și ridicat în numai doi ani, Spitalul public „Dr. İsmail Fehmi Cumalıoğlu”” din orașul Tekirdağ este de departe cel mai spectaculos din toate cele pe care le-am vizitat. Unitatea sanitară de tip City Hospital, construită în sistemul parteneriatului public-privat, impresionează încă din primele clipe în care îi treci pragul. Holul central, dominat de scări rulante și numeroase panouri cu indicaţii, te duce mai degrabă cu gândul la un mall decât la o unitate sanitară. 

Cu o suprafaţă de peste 150.000 mp, clădirea a fost proiectată pentru a rezista la cutremure cu magnitudinea 9. Pe acoperiș, pe o suprafaţă de 6.500 mp, sunt montate panouri solare. „Aceste panouri produc suficientă energie astfel încât, timp de 4-5 zile, să nu fie necesară utilizarea altor surse de energie”, a punctat directorul unităţii sanitare. Spitalul are și un heliport, precum și un sistem de reciclare a apei.

 „Colectăm apa de ploaie, o filtrăm și o reutilizăm. Producem astfel o cantitate de apă de aproximativ 11.000 de metri cubi, suficientă pentru a uda tot orașul în care ne aflăm”, a adăugat acesta. Tot aici este utilizată și o sursă alternativă de energie, provenită din transformarea energiei din gaz în energie electrică utilă.

 Până în prezent, spitalul a tratat aproximativ trei milioane de pacienţi, dintre care 648 din alte ţări. Aceștia au provenit, în mare parte, din Bulgaria, România, 
Grecia, dar și din Statele Unite, Australia și Algeria. 

Incursiune în specificul zonei

Dincolo de vizitarea spitalelor, deplasarea în nordul Turciei a însemnat și o familiarizare cu specificul turistic al zonei. Am avut astfel ocazia de a vizita două dintre podgoriile din așa-numita Tracia de Est (formată din provinciile Edirne, Kırklareli și Tekirdağ), importante destinaţii turistice din regiune, dar și de a „inspira” puţin din izul istoric al orașului Edirne. Deși ar fi multe de spus despre acesta și atracţiile sale turistice, voi menţiona doar Muzeul de Sănătate, Moscheea Sultanului Baiazid al II-lea. Construit de arhitectul otoman Mimar Hayruddin pentru sultanul Baiazid al II-lea (perioadă de domnie 1481-1512), complexul găzduia, între altele, un spital, dar și o școală de medicină. Vechea instituţie de învăţământ avea camere pentru găzduirea studenţilor, săli de clasă și de experimente, dar și o bibliotecă. 

În acele vremuri, spitalul din complex era cunoscut ca un important centru pentru tratarea problemelor oftalmologice. Se evidenţia însă și prin practicile sale în domeniul sănătăţii mintale. Persoanele cu afecţiuni psihiatrice care-i treceau pragul beneficiau, între altele, de terapii prin muzică și cu sunetul apei. 

De altfel, și în ziua de astăzi, persoanele care vizitează complexul se pot bucura, în interiorul său, de un moment de răgaz sau chiar de un pui de somn într-un spaţiu special amenajat, cu bănci din piatră, sunete de instrumente muzicale în surdină și susurul apei provenite de la o micuţă fântână arteziană amplasată în centrul acestui loc.

 Vizitarea tuturor încăperilor-muzeu prilejuiește o întoarcere în timp. O reamintire a metodelor rudimentare de tratare a diferitelor afecţiuni pentru care astăzi se utilizează tehnici minim invazive, mult mai puţin dureroase decât cele din trecut. Întreaga experienţă este completată de prezenţa unor manechine în mărime naturală, în straie specifice perioadei de funcţionare a complexului, care întruchipează personaje ale locului – profesori, elevi, pacienţi. Și pentru ca tabloul să fie complet, fiecare încăpere este decorată cu accesorii și elemente de mobilier specifice și ele vremii.


Notă autor:

Foto: Arhiva persoanal

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe