Aula Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca (UMF Cluj-Napoca) a găzduit, recent, Conferinţa Naţională „Zilele Profesorului Ion Chiricuţă 1958-1988”. Ședinţa de deschidere a reuniunii a fost onorată de prezenţa unor personalităţi marcante din domeniul medical, precum prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF Cluj-Napoca; acad. Monica  Acalovschi; acad. Nicolae Ghilezan sau  dr. Tudor Horia Gavrilescu.

Premii pentru rezidenţi

Marile „câștiguri” ale acestui eveniment, organizat sub auspiciile Academiei de Știinţe Medicale, au fost multiple: a fost evidenţiat rolul lui Ion Chiricuţă în formarea școlii de Oncologie din Transilvania, dar și în constituirea unei echipe de mari profesori, medici și cercetători  care au făcut posibilă elaborarea singurei „Enciclopedii oncologice”. În prezent, aceasta este alcătuită din mai mult de 20 de volume, ce au constituit baza  educaţională în Oncologie.

În cadrul conferinţei a avut loc și o sesiune știinţifică dedicată tinerilor rezidenţi din centrele universitare medicale din România. Lucrările prezentate au fost de mare actualitate și de o calitate știinţifică deosebită, iar cele mai bune trei  prezentări au fost premiate. 

O altă sesiune a fost dedicată contemporanilor lui Ion Chiricuţă. Cei care au lucrat cu el și care s-au format în acei ani de început au subliniat rolul de mentor al profesorului. Au fost momente de maximă intensitate psihologică, prezentările lor subliniind „forţa știinţifică” a colectivului de medici și cercetători care au făcut posibilă formarea școlii de Oncologie din Cluj-Napoca.

Lipsă de respect
 

Rămân regretabile absenţele notabile de la conferinţă. Conducerea Institutului Oncologic din Cluj-Napoca (cel care poartă numele lui Ion Chiricuţă) și șeful disciplinei Oncologie, creată de profesor, nu au onorat cu prezenţa lor munca depusă de-a lungul deceniilor de membrii echipei din 1967, pentru educaţia generaţiilor de medici și specialiști în Oncologie. Absenţa lor poate fi interpretată și ca o lipsă de respect faţă de pacienţii trataţi cu metodele elaborate și practicate de  acești oameni în acel centru medical. 

Într-o ţară civilizată și cu un centru medical cum se pretinde Clujul că ar fi, un asemenea comportament nu trebuie să rămână fără urmări. 
Consider că un asemenea comportament nu cadrează cu conceptele vieţii lui Ion Chiricuţă și de aceea Institutul ar trebui să-și găsească o altă denumire. Numele Ion Chiricuţă nu mai poate rămâne acolo.