Foarte multă vreme, migrena a fost sinonimă cu „o durere de cap”. În timp, s-a dovedit că este o boală neurologică complexă care impactează aproape toate sistemele organismului.
În contextul Zilei de Conștientizare a Migrenei, marcată anual la 12 septembrie, haideţi să vorbim despre această afecţiune. Doar așa o putem recunoaște mai bine, îi putem preveni atacurile, iar unde apar, să le depășim cu bine.
Migrena a fost recunoscută ca entitate clinică de milenii. În anul 400 î.Hr., Hipocrate a descris aura vizuală care poate precede migrena. El a adus migrena în domeniul știinţei, stabilind că agenţii care o produc nu sunt supranaturali, iar speranţa de vindecare a evoluat de la magie la medicină. 
Cornelius Celsus a descris migrena (heterocrania) și asocierea ei cu fotofobie și tulburări ale dispoziţiei. Lui Aretaeus din Cappadocia îi aparţine prima descriere a cefaleei migrenoase. Cercetările efectuate în secolul XIX de Tissot, Charcot, Lassègue și Trousseau au evidenţiat rolul factorului vascular în migrenă.
De foarte tânără – avea în jur de 21 de ani (acum are 35 de ani) – durerile de cap nu îi mai dădeau pace Dalianei, actualmente psiholog clinician, psihoterapeut în formare și pacient cu migrenă. Ca foarte mulţi alţi suferinzi, și ea punea aceste dureri de cap pe seama stresului provocat de activităţile profesionale și de „forfota marelui oraș”, cum spune ea. Nicidecum nu se gândea că suferă de migrenă: „Ideea de migrenă era prea puţin luată în seamă de sistemul nostru medical”.
Pe măsură ce timpul trecea, simptomele se diversificau, unele mai de neînţeles decât altele: „Le-am studiat și am încercat să le înţeleg atât ca biolog, aceasta fiind prima mea specializare, cât și ca psiholog”. Ulterior, după ce a primit un diagnostic clar și după o lungă automonitorizare, Daliana a înţeles că, de fapt, suferinţa ei avea altă cauză, și anume migrena. Din păcate, pentru a ajunge aici a fost nevoie să treacă prin diverse stadii de boală, multe teste, multe diagnostice, medici, de asemenea. Practic, de la apariţia primelor simptome până la diagnosticare au trecut nu mai puţin de zece ani. Împlinise deja 31 de ani.
Daliana a acceptat să ne împărtășească povestea ei despre cum e să trăiești cu migrenă:
„Dacă ar fi să dau un titlu poveștii mele de viaţă, acesta ar fi «Kit de supravieţuire». Asta, pentru că de fiecare dată când mă gândesc la viaţa mea, mă gândesc cu nostalgie la toate lucrurile minunate pe care le-am făcut în perioadele fără durere, dar mă și uit cu tristeţe la perioadele în care durerea acerbă m-a izolat de restul lumii. Acelea, de fapt, au fost momentele de supravieţuire. Familia a învăţat odată cu mine despre existenţa acestei boli și despre manifestările și impactului ei asupra vieţii la modul general. Văd neputinţa, neliniștea și suferinţa cu care se confruntă și ei de fiecare dată când trec printr-un atac sau prin crize lungi de durere.
Din perspectiva jobului, consider că tocmai această boală îmi oferă posibilitatea de a fi mult mai empatică și mai sensibilă la ceea ce se întâmplă în viaţa clienţilor mei. Practic, mă face un psiholog mai bun. Sigur, ar fi de preferat să nu existe aceste dureri, dar clienţii mei îmi înţeleg situaţia, căci se pare că și ei au fie zile cu dureri cronice de cap, fie chiar au diagnostic de migrenă și li s-a recomandat consilierea psihologică. Și cine să te înţeleagă mai bine dacă nu un psiholog cu diagnostic similar?!
Persoanele cu migrenă sunt realmente persoane puternice nu pentru că vor, ci pentru că nu au de ales.
Majoritatea prietenilor și colegilor mei nu au o educaţie în acest sens și privesc migrena ca pe o simplă durere de cap. Ce e drept, chiar și reclamele la diversele medicamente pun problema în acest fel – ce bine ar fi să îţi treacă migrena cu un simplu ibuprofen de 400 mg, nu? Unora dintre ei – care au avut curiozitatea sau interesul – le-am explicat eu despre ce este vorba, alţii au căutat ei propriile informaţii. Și, ca în orice situaţie medicală, unii dintre ei nu au putut face faţă situaţiei mele și s-au distanţat, alţii, din contra, s-au apropiat mai mult de mine.
În ceea ce privește viaţa psiho-emoţională, sigur că simţi destul de multă frustrare când prietenii ies în oraș, la concerte, la teatru, pleacă în vacanţe, iar tu nu poţi face asta cu ei nu pentru că nu vrei, ci pentru că nu poţi. Și stigmatizarea este o problemă care doare. De multe ori am trăit-o atât la job, cât și la nivel social, în grupul de cunoștinţe, colegi, prieteni.
În prezent colaborez cu un medic neurolog și cu un psiholog de fiecare dată când e cazul. Familia îmi este unul dintre grupurile importante de suport, fără de care mi-ar fi fost mult mai greu să duc această luptă. În ultima perioadă am ales ca oamenii care rămân în viaţa mea să fie numai cei care îmi pot fi suport, și nu un stres și mai mare. De-a lungul mai multor ani m-am ferit să vorbesc despre boala mea, nimeni nu a știut de ea, dar acum nu îmi mai este greu. De aceea, consider colaborarea cu un psiholog esenţială în a duce această luptă. Persoanele cu migrenă sunt realmente persoane puternice nu pentru că vor, ci pentru că nu au de ales, dar asta nu înseamnă că trebuie să fie singure în această luptă”.
Cosmin consideră că migrenele soţiei sale se explică prin faptul că „este o fire mai sensibilă”. O deranjează intensitatea luminii, sonorul la volum prea înalt, mirosurile puternice – prăjelile sau grătarul nu își mai găsesc locul în casa lor –, are anumite sensibilităţi alimentare, nu poate bea alcool etc. „Uneori, când există un cumul de factori, organismul ei nu mai face faţă și apare atacul de migrenă”, spune bărbatul.
Cum depășește el acele momente? Uneori sunt situaţii oarecum previzibile și deja știe la ce să se aștepte. „Știm cu toţii în familie, eu și copiii, că mama trebuie să stea în liniște în dormitor, cu draperiile trase, că trebuie să-i ducem apă să se hidrateze și să aibă mereu un vas în apropiere din cauza vărsăturilor. Încercăm, atât cât se poate, să ne desfășuram activitatea în alte zone ale casei. A doua zi lucrurile se desfășoară mai domol pentru fiecare”, mărturisește Cosmin.
Dificil, din punctul lui de vedere, este atunci când crizele apar neanunţate și ei nu se află în mediul lor obișnuit. Este vorba de vizite la prieteni sau rude, concedii, deplasări în weekend sau o banală vizionare de film. „Sunt situaţii în care rutina, chiar dacă o știm, nu poate fi aplicată în totalitate. Atunci trebuie să fii inventiv, să cauţi soluţii, să găsești mediul liniștit de care are nevoie în acel moment pentru a-și reseta organismul.”
L-am întrebat pe Cosmin în ce fel i-a schimbat viaţa boala soţiei. Răspunsul lui este elocvent pentru astfel de cazuri:
„Ajungi să integrezi genul acesta de situaţii în stilul tău de viaţă. Trebuie să accepţi că persoana iubită are nevoie de ajutor și simte nevoia unei atenţii mai speciale în anumite momente. Sunt situaţii în care ajungi să faci compromisuri și să iei decizii dificile care te pun în postura de a alege între persoanele dragi din familie.
De exemplu, la aniversarea fiicei noastre de 8 ani organizasem o petrecere în orașul unde era în vacanţă alături de bunici și la care urmau să participe multe rude dragi. Fiica noastră era deja acolo, noi urma să mergem în ziua evenimentului. Rezervasem localul, stabilisem toate detaliile, dar soţia mea trăia o migrenă foarte puternică, ce a durat neașteptat de mult – mai multe zile cu dureri, vărsături, ameţeli, fără mâncare, nu putea nici să își ridice capul de pe pernă. 
Am cedat insistenţelor soţiei de a mă duce să fiu alături de fiica noastră, pentru a nu-i risipi așteptările și a nu se simţi singură. Trăirile pe care le ai în astfel de momente nu sunt deloc ușoare. Discuţiile cu cei care mai știu ce înseamnă migrena trebuie să fie succinte, în așa fel încât să nu strici «moodul» petrecerii. Ești atent la telefon și aștepţi un mesaj sau apel care să te facă să zbori înapoi la soţie să o ajuţi cu ce poţi. Ca să poţi face faţă unor situaţii critice, trebuie să fii tu însuţi echilibrat. Câteodată reușesc, câteodată nu”.
Factori care pot declanșa atacul migrenos:
Cefaleea, adică durerea de cap, reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medic. Ea a reprezentat o problemă a speciei umane încă din zorii civilizaţiei. Migrena nu este o simplă durere de cap, ci este o afecţiune neurologică cu o biologie complexă, care afectează un număr foarte mare de pacienţi.
Specialiștii estimează că 70% dintre locuitorii planetei suferă de migrenă. Pentru a lămuri câteva dintre aspectele legate de migrenă, ce o declanșează și cum poate fi prevenită, am discutat cu dr. Adina- Maria Roceanu (foto), medic primar Neurologie, cercetător știinţific gradul II în cadrul Clinicii de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă București.
Ce este, de fapt, migrena?
Migrena – cea comună, denumită fără aură – se caracterizează prin apariţia de atacuri paroxistice manifestate clinic sub forma unei dureri pe jumătate de cap, cu caractere specifice: localizare unilaterală, intensitate severă, durată între 4 și 72 de ore, pulsatilă, însoţită de greaţă/vărsături, sensibilitate la lumină sau zgomot, agravată de exerciţiul fizic de rutină, de mișcările banale, cum ar fi urcatul scărilor.
De obicei, localizarea cefaleei este frontotemporală, dar poate apărea și la nivel facial la adult, iar la copil, occipital. La copil și adolescent poate apărea cefalee bilaterală, cu durata mai scurtă, între 2 și 72 de ore.
Iar migrena cu aură la cine apare și cu ce diferă ea de cea fără aură?
Migrena cu aură, denumită și clasică, apare la o treime dintre pacienţii cu migrenă. Ea se dezvoltă gradual, este reversibilă și precedă cefaleea cu caracter migrenos sau o acompaniază.
Există semnale care preced apariţia crizei migrenoase?
În cazul multor pacienţi există prodrom – cu câteva zile sau ore înainte de apariţia aurei, pacientul simte că va apărea atacul migrenos, prezintă oboseală, dificultăţi de concentrare, rigiditate a cefei, sensibilitate la lumină și/sau sunet, greaţă, vomă, vedere înceţoșată, căscat frecvent, paloare. În plus, până la 48 de ore după încetarea cefaleei poate persista postdrom, când pacientul prezintă oboseală, lipsă de energie, dificultăţi de concentrare.
Aproape jumătate dintre persoanele cu migrenă nu sunt diagnosticate. Care este cauza și care sunt efectele acestei nediagnosticări?
Deși migrena este o afecţiune neurologică cu o prevalenţă foarte mare, ea rămâne subdiagnosticată și, prin consecinţă, subtratată. Una dintre cauze ar putea fi faptul că pacientul o consideră o simplă durere de cap, se autotratează fără să consulte medicul de familie sau medicul neurolog. Efectul automedicaţiei poate fi apariţia unei cefalee de tip secundar – cefaleea indusă medicamentos.
Care este diferenţa între migrena episodică și cea cronică și ce favorizează trecerea de la una la cealaltă?
Crizele în migrena episodică sunt cu frecvenţă joasă sau medie. Uneori pot fi și mai frecvente – peste 8-14 zile pe lună. Migrena cronică este acea cefalee care persistă 15 sau mai multe zile pe lună, pentru mai mult de 3 luni, și prezintă caracteristici de cefalee migrenoasă cel puţin 8 zile pe lună. Factorii care determină transformarea migrenei de la episodică la cronică sunt: ineficienţa tratamentului acut, abuzul medicamentos, obezitatea, stresul.
Migrena se poate asocia și cu alte tipuri de cefalee?
Da, se poate asocia cu cefaleea de tip tensional, care este cel mai frecvent tip de cefalee la adult. Ea poate dura de la 30 de minute la 7 zile, dar cu alte caracteristici decât migrena – este bilaterală, are caracter de presiune sau strângere, nepulsatilă, de intensitate ușoară sau moderată, nu este agravată de activităţi fizice de rutină, nu este însoţită de greaţă sau vomă și prezintă numai una dintre fobii: fotofobie sau fonofobie. În plus, la același pacient se poate asocia și cefaleea de abuz medicamentos, cauzată de autoadministrări susţinute de antiinflamatoare nesteroidiene, dar și de triptani pentru tratamentul migrenei.
Cum se poate lupta cu migrena?
Folosirea medicaţiei specifice în atacul migrenos poate îmbunătăţi calitatea vieţii acestor pacienţi. Dar, deși vorbim de o afecţiune deosebit de dizabilitantă, foarte puţini pacienţi beneficiază de tratament preventiv pentru atacul migrenos. Ghidurile oferă indicaţii atât pentru tratamentul în acut, cât și pentru cel preventiv al atacului migrenos.
Care ar fi modul optim în care cei cu acest diagnostic își pot gestiona simptomele?
Pacienţii diagnosticaţi cu migrenă trebuie încurajaţi să își ţină un jurnal zilnic al cefaleei, în care să își noteze simptomele, durata acestora și medicaţia administrată. Este bine, totodată, să aibă și un calendar al cefaleei, astfel încât la un interval de trei luni să poată merge la un control care să evalueze numărul zilelor cu migrenă pe lună și să aprecieze necesitatea instituirii unui tratament preventiv sau evaluarea eficienţei acestuia.
Poate fi prevenită migrena?
Predispoziţia la migrenă poate fi moștenită, dar există factori precipitanţi care pot fi evitaţi prin modificarea stilului de viaţă. Jurnalul pacientului poate ajuta la identificarea acestor factori. Progresele în cunoașterea biologiei complexe a migrenei au dus la descoperirea de noi clase de medicamente utile atât în tratamentul acut al atacului migrenos, cât și pentru prevenţia lui.
Folosirea optimă a acestor noi clase terapeutice va putea preveni transformarea migrenei episodice în una cronică. Creșterea nivelului de informare a publicului larg cu privire la migrenă și folosirea precoce a noilor terapii pot preveni automedicaţia și apariţia cefaleei secundare indusă medicamentos.
Asociaţia CREDU, în parteneriat cu Headache Society România și Societatea de Neurologie din România desfășoară, în perioada iulie - decembrie 2023, o campanie de conștientizare a migrenei în România. Adresabilitatea este naţională, iar targetul – persoanele afectate de migrenă, aparţinătorii, angajatorii și societatea în ansamblu.
Campania cuprinde realizarea unui sondaj* adresat persoanelor cu migrenă, pentru evidenţierea nevoilor neacoperite din ţara noastră. 
În vederea propagării discuţiilor în spaţiul public pe subiectul acestei afecţiuni, este organizat un concurs – Vorbește despre migrenă! –, cu povești despre viaţa cu migrenă în România**. Poveștile, distribuite pe conturile de social media, vor face cunoscută vocea pacienţilor și vor sta la baza realizării unui material video de conștientizare a migrenei.
*https://mhm.bz/Hz6sf
**https://mhm.bz/X16N8
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
