Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE  »  Dosar

Testosteronul, estradiolul și vaccinarea împotriva COVID-19

Viața Medicală
Dr. Dan PEREŢIANU vineri, 12 martie 2021

Se știe de peste 25 de ani că persoanele cu niveluri crescute de IgA secretorii sunt mai rezistente la infecţii respiratorii. Se mai știe că valorile sIgA sunt dependente de estrogeni.

Redactorul-șef al Journal of American Medical Association (JAMA), dr. Howard Bauchner, a moderat o videoconferinţă difuzată în 20 ianuarie, în cadrul căreia au fost discutate diferite strategii de vaccinare. La dezbatere au participat prof. dr. Paul Offit – directorul Spitalului de Pediatrie din Philadelphia și consilier al Food and Drug Administration (FDA), considerat al doilea specialist în vaccinologie din SUA – și prof. dr. Robert Wachter – profesor de medicină internă la Universitatea de Medicină din San Francisco, cotat ca fiind cel mai influent medic din SUA în 2015 și al treilea mare vaccinist al lumii. În cadrul videoconferinţei s-a pus întrebarea dacă, în caz că ar exista 20 de milioane de doze de vaccin, cui și când ar trebui administrate: se vaccinează 10 milioane de persoane și sunt puse deoparte alte 10 milioane de doze pentru rapel, sau se vaccinează de la început 20 de milioane de oameni, fără rapel, așteptându-se apoi ca producătorul să vină cu o altă tranșă? Profesorul Offit a susţinut vaccinarea în două etape, așa cum prevăd procedurile lansate de cei trei mari producători, iar profesorul Wachter a susţinut vaccinarea rapidă și administrarea tuturor dozelor la cât mai multe persoane. Strategia profesorului Wachter a fost adoptată în Marea Britanie, Belgia, Danemarca și Italia, iar cea susţinută de profesorul Offit este cea adoptată în România.

        Argumentele prof. dr. Robert Wachter au fost: se vaccinează cât mai mulţi, chiar dacă nivelurile de anticorpi nu vor fi mari, dar cel puţin se blochează parţial îmbolnăvirile grave și scade letalitatea bolii. Profesorul Offit, pe de altă parte, a explicat că prin acest mecanism nu se blochează transmisia bolii la alte persoane, posibil nevaccinate primar, cu efecte mai grave. Ca dovadă, în Marea Britanie, într-o lună de la începutul vaccinării (8 decembrie 2020) numărul de cazuri a explodat.

        Curiozitatea știinţifică m-a făcut să îmi dozez anticorpii anti- COVID (anti-spike) post vaccinare. În ziua 1 am avut zero, în ziua a 8-a am avut zero, în schimb în ziua a 20-a (cu o zi înainte de rapel) am avut 120 AU/ml. Datele din literatură au sugerat că un nivel de 100 AU/ml ar putea fi acceptabil. Dar acest fapt a fost contrazis de rezultate autohtone publicate în Viaţa Medicală în 12 februarie (Ionescu, 2021): nivelul considerat de autori ca optim de 80 AU/ml după prima administrare a fost atins de numai 20% dintre cei vaccinaţi. Se poate interpreta că 80% dintre cei vaccinaţi o singură dată nu prezintă niveluri suficiente de anticorpi pentru a bloca transmiterea bolii. În plus, 4 dintre cei 142 de subiecţi testaţi RT-PCR au dezvoltat boala COVID-19 post-vaccinare. De aceea au trecut de partea „poziţiei profesorului Offit”, adică cea care este oficial acum acceptată în România.

Purtarea măștii după vaccinare

        În contextul în care nivelul de anticorpi neutralizanţi este mare, se pune problema dacă acest nivel este protector și blochează transmiterea virusului. Astfel, deducţia logică ar fi că masca nu mai este necesară. Însă acest lucru a fost contrazis de prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, într-un webinar din 12 februarie, coordonat de dr. Mihaela Leventer: „Anticorpii ne păzesc pe dinăuntru, dar boala vine din afară”. Cu alte cuvinte, chiar dacă în sânge există nivel ridicat și adecvat de anticorpi de tip IgG, aceștia nu pot proteja și mucoasele care se infectează, acolo existând anticorpi de tip IgA. De aceea este importantă dozarea nivelului de IgA secretor (sIgA) la nivelul mucoaselor, prin dozări din salivă.

        Dacă nivelul de sIgA sau numai de IgA din salivă este mare, atunci capacitatea virusului de a se atașa este minimă, iar transmiterea este imposibilă. Acest lucru a fost demonstrat de multe ori, post infecţie COVID-19 (detalii în Sterlin, 2021). Întrebarea este dacă vaccinarea reușește să producă aceste valori mari de IgA la nivelul mucoaselor, în special cele bucală și nazală. Observaţiile pe această temă arată că alte tipuri de vaccinuri (anti-gripal, anti-holeric) determină niveluri adecvate de sIgA (Boyaka, 2017, Stoof, 2015). Este de așteptat ca și vaccinarea anti-COVID să determine astfel de niveluri. La data redactării acestui material am găsit un singur articol care descrie modul de reacţie anticorpică și celulară post vaccin Oxford-AstraZeneca, incluzând și tipul IgA (Ewer, 2021).

Imunoglobulina A și hormonii

        Se știe de peste 25 de ani că persoanele cu niveluri crescute de IgA secretorii sunt mai rezistente la infecţii respiratorii. Se mai știe că valorile sIgA sunt dependente de estrogeni (detalii în Pereţianu, 1996).

        Observaţii recente (Pereţianu, 2020) arată că bărbaţii care fac forme grave de COVID-19 prezintă un deficit de testosteron. Astfel, bărbaţii tineri, care prezintă niveluri adecvate de testosteron fac forme asimptomatice sau ușoare de COVID-19, în timp ce bărbaţii în vârstă, despre care se știe că au deficit de testosteron (numit LOH) fac forme grave de COVID-19.

        Există o legătură între testosteronul crescut, rezistenţa la infecţii și estrogeni, iar procesul de aromatizare stă la baza acesteia. Acest proces biochimic se produce la nivelul steroizilor care se transformă în estrogeni, în special estradiol. Însă compusul cel mai important în cadrul aromatizării este testosteronul, care are trei căi metabolice și de acţiune în organism (Figura).

Fig 3

        Cea mai importantă este calea proprie, prin intermediul căreia testosteronul acţionează la nivel muscular și hepatic în sens anabolic. A doua este calea sexuală, la nivelul pielii, prostatei și penisului. Aici testosteronul se reduce și se transformă în dihidrotestosteron. Dar cea mai interesantă evoluţie a acestui hormon masculin este transformarea în hormonul tipic feminin: aromatizarea primului nucleu spre estradiol.

        Fenomenul aromatizării a fost iniţial descris la nivel hipofizar, unde feedbackul este realizat prin transformarea intrahipofizară a testosteronlui în estradiol. Al doilea sediu în care s-a observat acest proces este creierul: libidoul masculin depinde de transformarea intraneuronală a unei cantităţi mari de testosteron în estradiol. Ulterior, alte locuri interesante în organism au fost descrise pentru aromatizare oasele și ţesutul adipos. Oasele bărbaţilor sunt mai puternice decât ale femeilor pentru că la nivelul osteocitelor testosteronul acţionează după aromatizarea la estradiol.

        Fenomenul de la nivel adipos este frecvent observat la persoanele obeze. Este aproape o certitudine logică faptul că bărbaţii tineri sunt mai rezistenţi la infecţiile de la nivelul mucoaselor prin capacitatea testosteronului de a stimula IgA secretorii de la acest nivel. Astfel, sIgA se formează locally generated, prin aromatizarea spre hormonul care susţine IgA, adică hormonul feminin.

        Dacă se va dovedi că după vaccinarea anti-COVID imunoglobulinele de tip sIgA cresc la nivelul mucoaselor nazală și bucală, iar această creștere va conduce la blocajul transmiterii SARS-CoV-2, atunci vom putea scăpa de mască. Însă aceste imunoglobuline depind de nivelul hormonilor sexuali: estradiol și testosteron. Datele de până acum arată că numai după rapel nivelul imunoglobulinelor crește peste cel considerat protector.

Estrogenii și rezistenţa la infecţii:

  • Femeile sunt mai rezistente la infecţii decât bărbaţii;
  • Femeile aflate la menopauză, care au un nivel extrem de scăzut de estrogeni, au mucoasele  deosebit de fragile și fac deseori infecţii, de exemplu, la nivelul mucoaselor tractului urinar inferior;
  • Femeile în vârstă, ajunse la menopauză, au făcut forme mai severe de COVID-19 faţă de cele mai tinere;
  • Femeile au făcut forme mai simple de COVID-19 faţă de bărbaţi.

 

Bibliografie
1. Prosper N. Boyaka. Inducing mucosal IgA: A challenge for vaccine adjuvants and delivery systems. J Immunol., 2017 Jul 1; 199, 1: 9–16
2. Katie J. Ewer, Jordan R. Barrett, Sandra Belij-Rammerstorfer, et al (încă 43 de autori și încă un grup vaccinal). T cell and antibody responses induced by a single dose of ChAdOx1 nCoV-19 (AZD1222) vaccine in a phase 1/2 clinical trial. Nature Medicine, 2021, Februar; 27: 270–278
3. Ionescu Florentina. Viaţa medicală (Buc.), 2021 12 Februarie, 33, 6 (1618): 2
4. Delphine Sterlin, Alexis Mathian, Makoto Miyara, et al (încă 24 de autori). IgA dominates the early neutralizing antibody response to SARS-CoV-2. Science translational medicine, 2021 20 January, 13, eabd2223: 1-10
5. Stoof SP, Buisman AM, van Rooijen DM, Boonacker R, van der Klis FR, Sanders EA, Berbers GA. Different dynamics for IgG and IgA memory B cells in adolescents following a meningococcal serogroup c tetanus toxoid conjugate booster vaccination nine years after priming: a role for priming age? PLoS One, 2015, Oct 12; 10, 10: e0138665
6. Dan Pereţianu, Marcel Saragea (eds). Imunologia în teoria și practica medicinei. Editura ALL, București, volumele 1 și 2, 1996, 1998
7. Dan Pereţianu, Mihaela Stanciu. Efectele SARS-CoV-2 asupra sistemului endocrin. Medica Academica (Buc.), 2020 octombrie; 12, 10: 22-41.

Etichete: răspuns vaccinare covid imunoglobulina A testosteron estrogen

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC