Acasă » ACTUALITATE » Internaționale
Anxietatea la personalul medical din linia întâi, comparată cu cea a personalului auxiliar

O cercetare publicată online la începutul lunii aprilie, în Annals of Internal Medicine, arată că în rândul personalului auxiliar din unitățile sanitare care îngrijesc pacienții cu COVID-19 există o prevalență sporită a anxietății, în comparație cu personalul medical.
Cercetătorii de la National University of Singapore au examinat recent distresul psihologic, depresia, anxietatea și stresul cu care se confruntă persoanele care lucrează în spitalele din Singapore, în timpul pandemiei de COVID-19, după cum scriu cei de la medicalxpress.com. Personalul medical din două instituții sanitare majore, care îngrijea pacienți cu COVID-19, a fost invitat să participe și să completeze un chestionar în perioada 19 februarie – 13 martie 2020.
Chestionarul a inclus o scală validată și un instrument special din domeniu: DASS-21, care sunt Scalele de depresie, anxietate și stres, și instrumentul IES-R, adică Scala Impactului Evenimentelor-Revizuită. 470 de profesioniști din domeniul sănătății au participat la acest studiu, iar scorurile lor au fost comparate cu cele ale personalului medical și ale personalului auxiliar din spital.
Cercetătorii au descoperit că 14,5%, 8,9%, 6,6% și 7,7% dintre participanți au avut rezultate pozitive pentru anxietate, depresie, stres și tulburare de stres posttraumatic. După ce s-au făcut ajustările necesare pentru vârstă, sex, etnie, statusul marital, data completării chestionarului și comorbiditățile, s-a observat că prevalența anxietății a fost mai mare pentru personalul auxiliar, în comparație cu personalul medical. În mod similar, cei din personalul auxiliar au avut scoruri mai mari la anxietate și stres conform scalei DASS-21, precum și scoruri totale mai mari ale instrumentului IES-R.
Rezultatele pe care le-au obținut cercetătorii sunt în concordanță cu cele ale unui studiu recent pe tema COVID-19, care demonstrează că asistentele medicale din linia întâi au scoruri semnificativ mai mici ale traumatizării decât asistentele medicale care nu lucrează în linia întâi și decât publicul general.
„Motivele pentru această explicație pot include accesul redus la suportul psihologic formal, mai puține informații medicale de primă mână în timpul epidemiei, mai puțină pregătire intensivă referitoare la echipamentul de protecție personal și la măsurile de control a infecțiilor”, au scris autorii acestei lucrări.