Ziua Mondială a Diabetului (marcată în fiecare an la 14 noiembrie) reprezintă o zi a conștientizării. În această zi, medicii diabetologi se pot gândi la pacienţii lor, la rude și prieteni care suferă de diabet zaharat, dar și la modul în care le pot oferi susţinerea de care au nevoie, spune dr. Maria Antonescu-Paraipan.

Carte  de vizită:

• Medic primar Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice în cadrul Enayati Medical City
• Absolventă a UMF ,,Carol Davila’’ București

Ce tratamente noi au apărut pentru diabetul zaharat de tip 2 (DZ2)?

Această afecţiune cronică a beneficiat de apariţia multor molecule noi în ultimii 10 ani. Principalele clase de medicamente ce au fost create sunt reprezentate de inhibitorii de cotransportor sodiu-glucoză (iSGLT2) și agoniștii de receptor de GLP1. Clasele noi de medicamente vizează, pe lângă un bun control glicemic, prevenţia și tratarea principalelor complicaţii ale diabetului.

Ce ne puteţi spune despre noile tipuri de insulină?
În prezent, ghidurile recomandă utilizarea analogilor de insulină cu acţiune ultrarapidă și a analogilor de insulină lentă. Se apelează din ce în ce mai rar la insulinele cu acţiune intermediară. Eu nu le folosesc în practica mea, deoarece nu îmi oferă un control glicemic corespunzător. Întotdeauna aleg tratamentul în funcţie de particularităţile pacientului: stil de viaţă, mod de alimentaţie, prezenţa comorbidităţilor. Și am grijă să 
minimizez, pe cât posibil, riscul de hipoglicemii.

Consultaţia, de multe ori prea scurtă

Care sunt provocările cu care se confruntă medicul diabetolog în România?
TIMPUL! Din păcate, în cadrul unei consultaţii de 20-30 de minute nu poţi aborda toate aspectele acestei afecţiuni atât de complexe: noţiuni de dietă, stil de viaţă, tratament, abordarea complicaţiilor etc. Este o provocare în fiecare zi să acorzi cât mai multă atenţie practicii medicale, având în vedere că sunt și multe lucruri de făcut ce ţin de partea administrativ-logistică (eliberare de reteţă electronică, redactat referate și scrisori medicale).

Ce semnificaţie are pentru dv. 14 noiembrie, Ziua Mondială a Diabetului?
Reprezintă o zi a conștientizării. Cred că în această zi cu toţii ne putem gândi la pacienţii noștri, prieteni, rude și apropiaţi ce suferă de diabet zaharat, dar și la modul în care le putem oferi susţinere.

 

Diabetul zaharat poate fi controlat prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos și a unui tratament individualizat pe pacient.

Comparativ cu vârstnicii, tinerii au și ei complicaţii ale diabetului?
Deși vârstnicii prezintă mai multe comorbidităţi asociate, rata complicaţiilor depinde, în mare măsură, de un control precar al glicemiilor și de durata diagnosticării diabetului. Așadar, am întâlnit tineri cu un important dezechilibru glicemic care prezentau mai multe complicaţii, comparativ cu pacienţii în vârstă.

S-a vorbit foarte mult, anul acesta, despre Ozempic și efectele semaglutidei. Ce ar fi bine să reţinem?
Trebuie să facem o distincţie între medicament și substanţă activă. Substanţa activă a medicamentului Ozempic este semaglutida. Aceasta este aprobată pentru scădere în greutate la non-diabetici în altă concentraţie și are o altă denumire: Wegovy. Acest medicament nu este încă disponibil în România. Ozempic este aprobat pentru tratamentul pacienţilor cu DZ2, fiind eficient în controlul glicemic. În același timp, pacienţii beneficiază și de efectele scăderii în greutate.

Aliatul în hipoglicemii severe

Cum este definită o hipoglicemie periculoasă și cum poate fi evitată?
Hipoglicemiile sunt de trei tipuri: ușoare (55-70 mg/dl) – senzaţie de foame, neliniște, tremurături; medii (40-44 mg/dl) – agitaţie, ameţeală, tulburări de vedere, confuzie; severe (sub 40 mg/dl) – pierderea conștienţei, convulsii, contracturi musculare. 

Pentru a evita hipoglicemiile periculoase, trebuie să alegem în primul rând un tratament potrivit pacienţilor noștri. În al doilea rând, este importantă educaţia medicală a acestora: noţiuni privind aportul de carbohidraţi, titrarea insulinei în funcţie de exerciţiul fizic, gestionarea 
hipoglicemiilor ușoare.

Ce noutăţi au apărut în abordarea hipoglicemiilor?
În ultimii ani a apărut un aliat de mare folos, ce ne ajută să tratăm hipoglicemiile severe. Este vorba despre glucagon intranazal. Acesta se poate utiliza foarte simplu de către apropiaţii persoanelor cu diabet. 

TIR, concept important în monitorizare

Cât de important este „Time in Range”, acea valoare pe care o indică unele sisteme de monitorizare continuă a glicemiei?
Sistemele de monitorizare continuă a glicemiei (senzorii de glicemie) sunt de mare ajutor în gestionarea diabetului zaharat de tip 1. Pacienţii sunt informaţi în timp real, fără înţepături, cu privire la glicemiile lor și la oscilaţiile acestora. 

Conceptul de „Time in Range” sau „Time in Target” (TIR) se referă la procentajul de timp în care nivelurile de glucoză din sânge se menţin într-un interval-ţintă specificat, adesea în intervalul de 70-180 mg/dl (3,9-10 mmol/l), pentru persoanele cu diabet zaharat. Acest concept este important în monitorizarea controlului glicemic. El are anumite avantaje faţă de măsurarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c).

Care sunt motivele pentru care TIR este considerat un indicator valoros?
Realism în timp real, pe de o parte: HbA1c reflectă în principal media nivelurilor de glucoză din sânge pe o perioadă de două-trei luni, în timp ce TIR oferă o imagine mai detaliată a controlului glicemic de zi cu zi. Astfel, TIR furnizează informaţii mai apropiate de ceea ce se întâmplă cu adevărat în corp în timp real. 

Detectarea fluctuaţiilor, pe de altă parte: TIR poate evidenţia fluctuaţiile bruște ale nivelului de glucoză din sânge, inclusiv ale episoadelor de hipoglicemie și hiperglicemie, care pot fi trecute cu vederea de HbA1c. Aceste fluctuaţii pot avea un impact semnificativ asupra stării de sănătate și a calităţii vieţii pacienţilor cu diabet.

Poate fi acesta considerat mai valoros decât valoarea hemoglobinei glicozilate?
Nu se poate spune că TIR este mai valoros decât HbA1c sau invers. Ambele au roluri importante în monitorizarea diabetului zaharat. Utilizarea lor depinde de obiectivele terapeutice individuale și de circumstanţele fiecărui pacient. HbA1c rămâne un indicator util pentru evaluarea controlului glicemic pe termen lung.

 În timp ce TIR oferă o perspectivă mai detaliată și imediată asupra controlului glicemic. Pentru un medic, ambele sunt indicatori valoroși și pot fi utilizate împreună, pentru a oferi o imagine completă a stării pacientului. Totodată, sunt utile și pentru a ghida gestionarea diabetului zaharat într-un mod mai precis și personalizat.

În ceea ce privește diabetul gestaţional, ce recomandă ghidurile?
Diabetul gestaţional este definit prin decelarea cel puţin a unei glicemii modificate, după efectuarea testului de toleranţă la glucoză în săptămânile 24-28 de sarcină: glicemie à jeun (pe nemâncate) >92 mg/dl; glicemie la o oră  >180 mg/dl; glicemie la două ore >153 mg/dl. 

Asociaţia Americană de Diabet recomandă următoarele ţinte ale valorilor glicemice la o pacientă diagnosticată cu diabet gestaţional: dimineaţa pe nemâncate sub 95 mg/dl și la oră după mese sub 140 mg/dl. În 90% din cazurile pe care le-am tratat, diabetul gestaţional a fost ţinut sub control cu recomandări legate de dietă și cu monitorizare strictă a glicemiilor. Am avut însă și cazuri în care pacientele au fost tratate cu insulină. Antidiabeticele orale sunt interzise în sarcină.