Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

SCREENINGUL, un instrument în lupta cu antibioticorezistenţa

Viața Medicală
Cristina GHIOCA vineri, 25 octombrie 2019

Peste 1.200 de persoane au participat recent, la București, la cea de-a cincea ediţie a Congresului Multidisciplinar „Împreună construim excelenţa”, organizat de Clubul Regal al Medicilor.

Medici din peste 20 de specialităţi au prezentat cazuri și tehnici care să ajute echipa multidisciplinară să obţină rezultate mai bune pentru pacient. Congresul a fost prefaţat de două zile de simpozioane și cursuri, inclusiv unul cu activitate practică pe animale de laborator.

VM 43, p.10 -1Rezistenţa la antibiotice este o problemă importantă de sănătate publică la nivel mondial. Specialiștii avertizează că, până în anul 2050, rezistenţa antimicrobiană ar putea să fie responsabilă de un deces la fiecare trei secunde, devenind astfel o cauză de mortalitate mai frecventă decât cancerul. În acest context, screeningul pentru colonizarea cu germeni multirezistenţi devine un instrument valoros în lupta cu acest fenomen. Se pot obţine astfel informaţii extrem de utile, care pot contribui inclusiv în reducerea antibioticorezistenţei și a consumului de antibiotice. Totodată, screeningul este foarte valoros și din punct de vedere epidemiologic, deoarece contribuie la limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale, potrivit dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Medicul spune că prin acest screening se pot depista cât mai precoce pacienţii infectaţi sau colonizaţi cu o bacterie rezistentă printr-o testare activă, astfel încât să se poată lua măsuri cât mai rapid.

Indicaţii de testare

Screeningul pentru colonizarea cu germeni multirezistenţi ar trebui efectuat la pacienţii la care s-a identificat deja un germene multiplu rezistent (infectaţi sau colonizaţi), la cei internaţi în ultimele șase luni într-o altă unitate sanitară, în care se cunoaște că există o circulaţie importantă a germenilor multirezistenţi, la pacienţii imunodeprimaţi, la cei pentru care există o intervenţie chirurgicală deja programată sau la pacienţii care vin în contact cu o persoană depistată pozitiv. Investigaţia ar trebui făcută la internarea pacienţilor, săptămânal în secţiile de ATI și la transferul bolnavilor dintr-un spital în altul, consideră dr. Adriana Pistol. Ea ar trebui să fie parte a unui program de screening adaptat fiecărei unităţi în parte. În orice spital ar trebui să existe un protocol dedicat fiecărei specialităţi, cu ajutorul căruia să se stabilească ce recoltări trebuie făcute și de la ce tip de pacienţi.

Date privind infecţiile nosocomiale

Anul trecut, în Europa, aproximativ 37.000 de decese au fost atribuite infecţiilor nosocomiale, iar în SUA au fost înregistrate circa 99.000 de decese, a amintit dr. Adriana Pistol. „Toate aceste infecţii costă foarte mult unităţile sanitare și au un impact foarte important atât la nivelul unităţii medicale, cât și la nivelul pacientului”, a completat specialistul.
România are o prevalenţă a infecţiilor asociate asistenţei medicale de 3,9%, în timp ce la nivel european media este de 5,96%, arată un studiu efectuat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, cu date din 2016-2017. Dr. Adriana Pistol a explicat însă că, după corectarea și validarea datelor în cadrul spitalelor cuprinse în raport, și în ţara noastră prevalenţa a ajuns la 5,6%, „iar asta sigur nu este realitatea”, întrucât „există secţii și spitale unde prevalenţa este mai mare de 6%”. Totodată, specialistul și-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că în România rezistenţa la antibioticele de primă linie este de peste 50%: „Avem deja infecţii nosocomiale cu indicele compozit foarte mare, adică infecţii care sunt provocate de microbi cu rezistenţă la antibiotice de primă linie”.

Consumul de antibiotice în România

În ţara noastră, consumul de antibiotice în anul 2015 a fost de 28,5 doze zilnice definite (DZD) la o mie de locuitori, mult peste media europeană de 17,9, a menţionat prof. dr. Gabriel Popescu, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balș”. El a reamintit că principalele acţiuni pentru prevenirea și controlul rezistenţei antimicrobiene sunt: utilizarea prudentă a acestora (conform indicaţiilor, după necesitate, utilitate, eficienţă și controlat); igiena adecvată a mâinilor; screeningul și izolarea pacienţilor suspicionaţi a fi infectaţi sau colonizaţi; dezvoltarea de noi agenţi antimicrobieni cu ajutorul cercetării. Profesorul Popescu a menţionat că testarea sensibilităţii la antimicrobiene este esenţială pentru alegerea terapiei și supravegherea rezistenţei antimicrobiene, standardele utilizate cel mai des la nivel mondial fiind cele ale EUCAST (Comitetul European pentru Testarea Antimicrobiană a Susceptibilităţii) și CLSI (Institutul de Standarde Clinice și de Laborator). În opinia sa, esenţiale pentru combaterea antibioticorezistenţei sunt campaniile de sensibilizare a opiniei publice privind consumul de antibiotice. Pentru măsurile de limitare a circulaţiei germenilor în unităţi medicale este nevoie ca pacienţii, vizitatorii și personalul medical să fie la fel de responsabili.

Hepatita E, o problemă de sănătate publică

Epidemiologia și evoluţia hepatitei E s-au schimbat radical în ultimul deceniu. În prezent, afecţiunea este o problemă de sănătate publică, fiind o cauză notabilă de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, atenţionează prof. dr. Victoria Aramă (foto), medic primar boli infecţioase.

VM 43, p.10 -2

Specialista a subliniat că există încă multe necunoscute în ceea ce privește această boală, managementul ei fiind insuficient definit. În plus, sunt necesare actualizări anuale ale informaţiilor privind gestionarea hepatitei E, în funcţie de rezultatele studiilor clinice aflate în derulare. Prof. dr. Victoria Aramă a precizat că datele EASL arată că, anual, la nivel mondial sunt semnalate 20 de milioane de cazuri de infecţie cu hepatita E și 70.000 de decese. Având o evoluţie scurtă, autolimitată și afectând de obicei adultul tânăr, infecţia se asociază cu o mortalitate crescută în sarcină prin hepatită fulminantă. Recomandările în vigoare arată că femeile însărcinate afectate de această boală trebuie îngrijite în cadrul unei secţii de ATI și transferate în secţia de transplant hepatic atunci când apare insuficienţa hepatică.
Endemică în unele state în curs de dezvoltare și în multe ţări dezvoltate, infecţia cu virusul hepatitei E este cea mai frecventă cauză de hepatită acută în majoritatea ţărilor din Europa, majoritatea cazurilor fiind transmise de la animal (porc) la om. Infecţia cu virusul hepatitei E este de obicei silenţioasă, simptomele apărând în mai puţin de 5% dintre cazuri. Pacienţii cu o imunitate bună se vindecă în mod spontan, progresia către insuficienţa hepatică acută fiind posibilă mai degrabă în cazul pacienţilor cu boală hepatică cronică.
Ghidurile EASL recomandă testarea pentru această infecţie a tuturor pacienţilor cu simptome ce sugerează o hepatită acută și a celor cu acutizări de boală hepatică cronică cu etiologie necunoscută.

Un sfert dintre cupluri au avut probleme de fertilitate

În România, potrivit unui studiu realizat în 2018, 16,8% din populaţia de vârstă fertilă se află sau s-a aflat într-o situaţie de infertilitate. Dintre cei care au apelat la un specialist, 60% au obţinut sarcina într-o perioadă de doi ani. Dr. Melihan Bechir spune că evaluarea diagnostică pentru infertilitate ar trebui să includă un istoric cuprinzător și examenul medical al pacienţilor. Evaluarea diagnostică a femeii infertile trebuie să fie însoţită și de cea a partenerului, femeile de peste 35 de ani fiind încurajate să apeleze la ajutor specializat dacă nu reușesc să conceapă după șase luni de contact sexual neprotejat.

VM 43, p.10 -3

Investigaţiile ar trebui să includă evaluarea funcţiei ovulatorii, a structurii și funcţiei tractului reproducător feminin și analiza materialului seminal. La nivel mondial, dificultăţile în ceea ce privește conceperea și/sau nașterea unui copil se întâlnesc la 25% dintre cupluri, a subliniat dr. Melihan Bechir.

Microbiota uterină și obţinerea unei sarcini

Rata de succes a obţinerii unei sarcini este semnificativ mai scăzută la pacientele care au culturi pozitive de Staphylococcus și Enterobacteriaceae, potrivit conf. dr. Romeo Micu, medic primar obstetrică-ginecologie. Speciile bacteriene identificate la nivel uterin sunt diferite de cele vaginale, modificările diversităţii microbiotei fiind corelate cu diferite patologii: endometrioză, infertilitate, FIV eșuat corelat cu lipsa lactobacililor din acest mediu. Totuși, doctorul Micu susţine că încă sunt necesare studii pe cohorte mai mari pentru a infirma sau confirma prezenţa unei microbiote proprii uterului și rolul acesteia în fertilitate.

Stresul școlar, factor de risc în psoriazis

Psoriazisul la copii poate fi agravat de stresul școlar, a avertizat prof. dr. Olga Simionescu, Spitalul Clinic Colentina: „La un copil care are psoriazis, chiar și gutat, dacă el persistă și familia cere performanţă școlară, atunci riscul ca boala să se agraveze este semnificativ”. Puseele pot fi declanșate și de infecţii sau episoade gutate, a adăugat specialistul, menţionând că în aceste cazuri medicii americani recomandă amigdalectomia la copii, cu menţiunea că doar 60% dintre cazuri răspund pozitiv la această intervenţie.

Etichete: screening rezistenta la antibiotice

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.