Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Terapia biologică în astmul sever

Viața Medicală
Dr. Alexandra GUȚĂ vineri, 1 martie 2019

Moleculele care blochează calea citokinelor reduc inflamaţia eozinofilică și au efecte benefice pe termen lung în astmul care nu răspunde la tratamentul standard.

Mai multe lucrări în acest sens au fost prezentate recent, la București, în cadrul celei de-a doua ediţii a Conferinţei interdisciplinare de alergologie și pneumologie.p.13

Tratamentul standard al astmului constă în asocieri medicamentoase formate din corticosteroid inhalator (CSI), beta-2 agonist cu durată lungă de acţiune (BADLA), antileucotriene și/sau teofilină. Totuși, controlul terapeutic al pacienţilor cu astm este înregistrat în mai puţin de 60% din cazuri. Între 5% și 10% din formele de astm sunt severe, cu morbiditate și mortalitate crescute. Terapia biologică se adresează acestor forme severe de boală.
Din punctul de vedere al patogenezei, în astm, antigenul prezentat limfocitelor naive de tip T determină diferenţierea acestora în celule T helper tip 2 (LTh2) care produc interleukine: IL-4, IL-5, IL-13 și IL-15. Citokinele vor duce la secreţia IgE de către limfocitele B. În schimb, IgE se vor lega de receptori de la nivelul mastocitelor și bazofilelor, determinând degranularea acestora și, prin urmare, răspunsul alergic. În prezent există molecule care pot bloca această cale a citokinelor.
Dr. Claudia Toma (București) a prezentat în cadrul conferinţei o lucrare ce a cuprins principalele terapii biologice utilizate în astm, în formele severe de boală. Astfel, dupilumab și pitakinra sunt anticorpi care blochează calea IL-4, iar tralokinumab și lebrikizumab sunt anticorpi monoclonali ce blochează IL-13. Pentru a interfera cu inflamaţia eozinofilică, scăzând astfel numărul de eozinofile la nivel sangvin și în spută, se poate utiliza și mepolizumab, un anticorp monoclonal împotriva IL-5.

Anticorpul monoclonal împotriva IgE

Omalizumab este un anticorp monoclonal umanizat ce blochează IgE libere și determină scăderea numărului de receptori pentru IgE de la nivelul mastocitelor și bazofilelor. Dr. Claudia Toma a prezentat în cadrul lucrării un studiu publicat în 2011 care a arătat că tratamentul cu această moleculă duce la o scădere a variaţiilor sezoniere ale astmului în ceea ce privește numărul de exacerbări, simptomele zilnice și doza de CSI utilizată. Terapia cu omalizumab este aprobată din 2003 pentru utilizare la adulţi și copii cu vârsta de peste șase ani, fiind administrată prin injecţii la interval de două sau patru săptămâni.
Dr. Camelia Berghea a prezentat o serie de studii privind siguranţa și eficacitatea utilizării omalizumabului în astmul sever. Aceasta a punctat importanţa verificării complianţei la tratament (fiind o boală cronică, aderenţa nu este întotdeauna cea așteptată), dar și tehnica de administrare a medicaţiei inhalatorii. Beneficiile utilizării acestei terapii sunt: scăderea numărului de exacerbări, creșterea funcţiei pulmonare, creșterea calităţii vieţii, atenuarea simptomelor.

Complianţă mai mare în pediatrie

Cea mai importantă reacţie adversă care poate apărea în urma administrării tratamentului biologic este anafilaxia, care este o reacţie rară, nazofaringita și cefaleea fiind mult mai frecvente. Dr. Camelia Berghea a expus experienţa sa profesională din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru copii „Maria Sklodowska Curie”. În cadrul utilizării acestui tratament, un singur copil a prezentat ca reacţie adversă urticarie și bronhospasm și nu au fost înregistrate reacţii adverse majore. Printre pacienţii medicului Berghea s-au numărat și unii la care terapia a fost oprită după patru–cinci ani, întrucât boala era controlată. Medicul a mai precizat că, uneori, complianţa terapeutică este mai crescută la populaţia pediatrică faţă de cea adultă, întrucât părinţii își doresc ca micuţii să nu aibă simptome și boala să fie cât mai bine controlată.
În cadrul conferinţei au mai fost prezentate și rezultatele studiului STELLAIR, un studiu retrospectiv efectuat în Franţa între 2015 și 2016, care și-a propus să evalueze eficienţa terapiei cu omalizumab în funcţie de numărul de eozinofile de la nivel sangvin. Specialistul a mai precizat că în cadrul studiului au fost incluși atât adulţi, cât și copii și că se observă o tendinţă mai mare de eozinofilie în rândul copiilor faţă de adulţi. Omalizumabul a scăzut numărul de exacerbări cu cel puţin 40%, similar pentru copii și pentru adulţi, indiferent de numărul eozinofilelor. Pe măsură ce durata tratamentului crește, se observă că media exacerbărilor clinic semnificative scade, astfel că doi din trei pacienţi nu mai prezintă exacerbări după 24 de luni de tratament.

Etichete: terapia biologica astm

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.