Unii furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu nu se vor bate niciodată pentru pacienţi, ci se bat pentru beneficiile proprii, a punctat, recent, Măriuca Ivan, președinta Fundaţiei Crucea Alb-Galbenă din România. Declaraţiile au fost făcute în cadrul dezbaterii „Inovaţie și Calitate în Îngrijirea pe Termen Lung: Perspective și Practici”, care a avut loc în 19 iunie la Palatul Parlamentului. 

Aceasta i-a reamintit ministrului Sănătăţii despre o propunere care există de mai mulţi ani, doar că nu a devenit realitate: „Noi am venit cu un document la Ministerul Sănătăţii și la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în care am dorit să dezvoltăm registrul unic de îngrijiri la domiciliu. Acest registru ar salva bani. Casa ar ști exact unde s-au dus banii. Ar fi controlabil, transparent. Dacă acest registru unic ar exista, am ști și noi unde se face, într-adevăr, îngrijre la domiciliu, cine face, unde se duc banii și cât se consumă”. 

O idee propusă de profesorul Streinu-Cercel este aceea că, în teritoriu, spitalele ar putea să facă îngrijiri la domiciliu, întrucât „au resursa umană necesară, au infirmiere, au asistente, au medici de toate specialităţile cu care ar putea să le facă”. Iar costurile ar fi mult mai mici decât cele de spitalizare. A doua componentă importantă pe care a amintit-o acesta este navigatorul de sănătate, care să fie la îndemâna medicului de familie: „Trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului, respectiv să lăsăm medicul să facă medicină, iar navigatorul de sănătate să facă exact acest lucru: să identifice persoanele care au nevoie de îngrijiri la domiciliu”.

Proximitatea, de multe ori ignorată 

Senatoarea Nicoleta Pauliuc a venit cu alte două propuneri pentru ca românii să beneficieze într-un număr cât mai mare de servicii de îngrijire la domiciliu. Una dintre ele se referă la servicii medicale mobile: „Am adesea sentimentul că se uită un demers esenţial: proximitatea, adică ușurinţa cu care o persoană are acces la servicii medicale”. Pe de o parte, senatoarea propune constituirea unor servicii mobile la nivel de consilii judeţene, poate chiar la nivel de spital judeţean. Astfel, caravanele medicale mobile ar putea să meargă în teritoriu – după un calendar prestabilit – și să ofere populaţiei servicii medicale, de analiză și de screening. 

Pe de altă parte, ea a reamintit că a propus în urmă cu un an ca la nivelul direcţiilor de asistenţă socială din judeţe să existe persoane special desemnate care să meargă la domiciliul bătrânilor și bolnavilor și să intermedieze consultaţii online cu specialiștii din spitale: „Sistemul poate fi foarte simplu. Vine o domnișoară de la DGASPC la bătrân, îl întreabă ce afecţiuni are și face o convorbire video pe WhatsApp sau pe Skype cu un medic. Dacă situaţia este gravă, atunci se poate interveni punctual cu doctori care să vină la domiciliul pacientului”.