La București a avut loc, în perioada 28-29 septembrie, conferinţa Medic.ro București, cu tema „Prevenţie, abordare terapeutică și comunicare în medicina de familie”.
Creierul reprezintă 2% din greutatea corporală, „dar din punct de vedere metabolic, el are peste 25% dintre nevoile metabolice ale organismului uman”, a explicat dr. Daniela Sichitiu (foto), medic primar psihiatru și medic specialist Medicină de familie. Din acest motiv, trebuie să existe un suport metabolic adecvat pentru creier, a completat aceasta: „Susţin să acordăm atenţie neuroprotecţiei și părţii noastre de mental și de funcţionalitate, înainte ca aceasta să se deterioreze. Până când vom găsi modalităţi de a acţiona după ce se întâmplă un eveniment stresant, cred că este esenţial să acţionăm preventiv, prin nutriţie, prin suplimente, prin toate activităţile care ne pot ţine la distanţă de stres și de pierderile neuronale”.
Pe de altă parte, medicul a subliniat că trăim vremuri în care mintea este intens pusă la încercare: „Voi pleca de la definiţia sănătăţii, oferită în 2018 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ca urmare a acesteia, sănătatea nu ar fi definită doar prin absenţa bolii sau a infirmităţii, ci mai ales prin prezenţa stării de bine fizică, mintală și socială. Sănătatea mintală deficitară creează foarte multe probleme. De regulă, este asociată cu un stil de viaţă nesănătos, dar să nu uităm că stresul este în acest moment principalul adversar”.
Medicul a arătat că stresul, depresia, tulburările cognitive au în comun nevoia de neuroprotecţie. „Chiar dacă tablourile clinice sunt separate sau, în unele părţi, superpozabile, există acest substrat fiziopatologic al afectării neuronale. Dacă aici putem interveni cu neuroprotectoare, dacă putem combate factorii de risc, putem obţine rezultate mai bune în managementul problemelor pacienţilor noștri.”
În plus, între depresie și tulburările cognitive există o relaţie foarte strânsă: „De foarte multe ori se suprapun și situaţii în care o tulburare depresivă poate avea la început manifestări neurocognitive sau o tulburare de memorie poate debuta și cu elemente depresive. De aceea este important să intervenim cu neuroprotectoare cât mai precoce, inclusiv până ne lămurim despre ce este vorba. După primele luni de tratament, putem decide dacă diagnosticul este de tulburare neurocognitivă, de tulburare depresivă sau se suprapun”, a precizat dr. Daniela Sichitiu.
Prevalenţa durerii cronice crește odată cu vârsta, atingând rate epidemiologice de până la 80% la adulţii în vârstă. Deoarece pacienţii resimt o afectare gravă a calităţii vieţii și o reducere a capacităţii de muncă, putem considera tratamentul cu palmitoiletanolamidă (PEA) drept o nouă abordare a tratamentului durerii cronice de orice cauză, a afirmat conf. dr. Georgiana Tache (foto), medic primar medicină fizică și reabilitare medicală.
Cele mai frecvente localizări ale durerii cronice se regăsesc la nivelul coloanei vertebrale (55%), iar cele mai frecvente cauze sunt boala artrozică vertebro-periferică, hernia de disc, traumatismul, bolile inflamatorii autoimune cu evoluţie cronică, sindromul migrenos, cancerul etc. „Durerea cronică recunoaște creșterea producţiei de prostanoide și lezarea terminaţiilor nervoase senzitive. Medicaţia cu antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) clasice ţintește biosinteza de prostanoizi, însă răspunsul terapeutic se lasă așteptat. Pacienţii sunt nemulţumiţi de efectul tratamentului propus de profesioniști, în ciuda eforturilor susţinute ale acestora”, a arătat dr. Georgiana Tache.
Potrivit acesteia, deși durerea este procesată de sistemul nervos, totuși sistemul imunitar (mastocitele) și celulele microgliale contribuie la hipersensibilitatea din durerea cronică: „Activarea sistemului imunitar declanșează eliberarea mediatorilor din mastocitele situate în apropierea terminaţiilor nervoase, ceea ce duce la sensibilizarea nociceptorilor periferici și la creșterea răspunsului neuronal al SNC (cu sensibilizare centrală). Microglia (alcătuită din celulele microgliale care sunt celule imune rezidente ale SNC) crește inflamaţia neurogenă prin activarea unei noi microglii și chiar activarea astrocitelor din apropiere, menţinând astfel inflamaţia și conducând la dureri cronice. Prin urmare, în lumina celor prezentate, este necesar să ne reorientăm asupra unui tratament nou și inovator al durerii cronice”.
Un supliment alimentar deja prezent pe piaţa farmaceutică românească poate reprezenta o variantă terapeutică eficientă și sigură. „Produsul conţine palmitoiletanolamidă și vitamina C. Interesul pentru PEA a crescut după ce s-a descoperit că această substanţă are capacitatea de a inhiba eliberarea mediatorilor inflamatori din mastocitele activate, reducând infiltrarea și activarea acestora la locul leziunii nervoase”, a explicat medicul.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
