Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Medicina balcanică în pandemia de COVID-19

Viața Medicală
Dr. Camelia DIACONU vineri, 15 octombrie 2021

Între 1 și 2 octombrie 2021 a avut loc online a 23-a ediţie a „Zilelor Medicale Balcanice”. Tema conferinţei a fost „Medicina balcanică în timpul pandemiei de COVID-19”.

Organizatorii conferinţei și-au propus să dezbată problemele cu care se confruntă sistemele de sănătate din ţările balcanice în această perioadă dificilă, în special managementul urgenţelor medicale și chirurgicale, problemele de etică și de sănătate publică ridicate de pandemie, precum și cele legate de necesitatea vaccinării, pentru limitarea numărului de îmbolnăviri.

Afis_congres

Evenimentul a reunit specialiști din ţările balcanice (Albania, Bulgaria, Cipru, Grecia, România, Republica Moldova, Serbia), dar și din Franţa, Liban, Iordania, SUA.

În deschiderea evenimentului au adresat mesaje prof. dr. Bernard Charpentier (președintele Academiei Naţionale de Medicină a Franţei), care a apreciat legătura strânsă dintre Uniunea Medicală Balcanică și Academie, și prof. dr. Viorel Jinga (rector al UMF „Carol Davila” București), care a evidenţiat provocările pandemiei pentru serviciile de sănătate din România și importanţa vaccinării, ca metoda cea mai eficientă de stopare a transmiterii virusului SARS-CoV-2.

Pandemia și vulnerabilităţile dezvăluite

Programul conferinţei a inclus sesiuni de istoria medicinei, medicină internă, cardiologie, pneumologie, boli infecţioase, neurologie, endocrinologie, gastroenterologie, pediatrie, reumatologie, sănătate publică, chirurgie.

Sesiunea dedicată istoriei medicinii a abordat problematica vaccinării din perspectivă istorică, prof. dr. Marianna Karamanou (Grecia) discutând despre eficienţa vaccinurilor în combaterea epidemiilor de variolă, importanţa cercetărilor efectuate de Edward Jenner și Louis Pasteur, ale căror rezultate inovatoare au fost aprig combătute în epoca respectivă, suscitând polemici aprinse.

Cu toate acestea, opera lui Pasteur a inaugurat o nouă perioadă în imunologie și a contribuit la dezvoltarea pe mai departe a vaccinurilor până în zilele noastre.

Pandemia de COVID-19 a repoziţionat importanţa știinţei medicale și a condiţiei umane în economia vieţii, a atras atenţia prof. dr. Dana Baran în prezentarea sa, antrenând dezbateri morale, etice și deontologice, dezvăluind vulnerabilităţi medicale, sociale și politice.

Riscul global al pacientului

Problemele cardiologiei în pandemie au suscitat interesul participanţilor, prof. dr. Daniel Lighezan prezentând o actualizare a managementului fibrilaţiei atriale asociate cu diabetul zaharat.

Astfel, pacienţii cu diabet au un risc mai mare cu 34% de a dezvolta fibrilaţie atrială, acest risc corelându-se cu durata diabetului și controlul glicemic, aspectul pozitiv fiind acela că unele tratamente antidiabetice, ca metforminul, au un impact favorabil asupra riscului de fibrilaţie.

poza

În plus, asistăm la o schimbare a paradigmei protecţiei cardiorenale în diabet, prof. dr. Bogdan Timar subliniind că tratamentul pacientului cu diabet zaharat trebuie să vizeze nu numai scăderea valorilor glicemiei, ci și tratarea riscului global al pacientului, în special riscul cardiovascular și renal.

Albania a înregistrat în perioada pandemiei o scădere a numărului de internări pentru sindrom coronarian acut și a procedurilor de revascularizare, cu o creștere nesemnificativă statistic a mortalităţii, a fost concluzia unui studiu prezentat de dr. Leonard Simoni (Albania).

Un alt studiu, româno-francez, a găsit o incidenţă mai mare a trombozei de sinus sagital superior și a venelor cerebrale la pacienţii cu COVID-19.
O altă sesiune extrem de apreciată a fost organizată cu sprijinul Academiei Naţionale de Medicină a Franţei.

În cadrul acesteia, profesorul Pierre-François Plouin (Franţa), expert european în hipertensiune arterială, a realizat o actualizare a recomandărilor ghidurilor europene pentru managementul hipertensiunii arteriale.

Perspectiva sindemică – implicaţii în agravarea bolilor

Tot în cadrul sesiunii organizate cu sprijinul Academiei Naţionale de Medicină a Franţei, profesorul Patrick Berche, fost director al Institutului Pasteur, o oferit o perspectivă sindemică asupra pandemiei de COVID-19. Conceptul de sindemie a fost definit în anul 1990 de Merrill Singer și reprezintă o intricare a maladiilor, factorilor biologici și de mediu care, în sinergie, conduc la agravarea consecinţelor bolilor.

Abordarea sindemică a unei pandemii trebuie să ţină cont de factorii de mediu, de contextul cultural, factorii psihologici și starea de sănătate a populaţiei (comorbidităţile nontransmisibile, ca obezitatea, hipertensiunea arterială, cancerul etc., factorii genetici, alte comorbidităţi infecţioase).

medic

Astfel, comportamentul uman (mobilitatea, promiscuitatea, migrarea, războaiele) are un rol foarte important în declanșarea pandemiilor. Există două tipuri de pandemii virale: cu evoluţie rapidă și incubaţie scurtă (variolă, rujeolă, gripă, SARS, COVID-19) și cu evoluţie lentă și incubaţie lungă (SIDA, hepatitele B și C).

Urbanizarea este un factor de risc pentru declanșarea pandemiilor, mai ales în Europa și Asia. Transportul aerian internaţional (4,9 miliarde de pasageri în 2019) a contribuit major la apariţia pandemiei de COVID-19 și la explodarea numărului de cazuri.

În anul 2020, infecţiile respiratorii acute (inclusiv COVID-19) au reprezentat a treia cauză de mortalitate în lume, după boala coronariană și accidentul vascular cerebral, provocând 1,7 milioane de decese în rândul celor 80 de milioane de cazuri cu COVID-19.

Efectele colaterale ale pandemiei constau în limitarea accesului la tratament pentru pacienţii cu tuberculoză, SIDA, cancer, creșterea numărului de cazuri cu patologie psihiatrică, restrângerea accesului la vaccinurile uzuale și la alte medicamente.

Somn mai bun în Europa Centrală și de Est

Conferinţa a inclus o foarte interesantă și apreciată sesiune de pneumologie, organizată în parteneriat cu Espace Francophone de Pneumologie, în cadrul căreia prof. dr. Florin Mihălţan a vorbit despre legătura dintre astmul bronșic sever și sindromul de apnee în somn.

Locuitorii din ţările Europei Centrale și de Est au o calitate a somnului mai bună decât cei ai Europei de Vest, este concluzia interesantă a studiului SOMNEF, referitor la prevalenţa tulburărilor de somn în ţările francofone. Studiul a fost prezentat de dr. Franck Soyez (Franţa).

Alte studii, prezentate de specialiști din Republica Moldova, Serbia și Bulgaria, au analizat impactul pandemiei asupra asistenţei medicale a pacienţilor cu boli reumatismale, precum și utilizarea preparatelor OTC și suplimentelor nutriţionale.

Au fost abordate, de asemenea, teme ca dilemele etice și sindromul de burnout în rândul personalului medical și modul în care pandemia a influenţat relaţia medic-pacient. Conferinţa s-a încheiat cu o sesiune foarte dinamică în care tineri doctoranzi au avut posibilitatea să își expună rezultatele parţiale sau finale ale cercetărilor doctorale.

Citește și: Zilele medicale ale Spitalului Municipal de Urgență Moinești - 9-11 septembrie

Etichete: medicina balcanica somnologie infectii respiratorii covid-19

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.