Dacă aparatele moderne de rTMS (stimulare magnetică transcraniană repetitivă), concepute la începutul anilor ’90, permiteau o stimulare în secvenţă rapidă, de ordinul a 25-30 Hz, astăzi, aparatele utilizate ajung la 100 Hz. La ora actuală, se folosesc din ce în ce mai des tehnici robotizate și de neuronavigaţie cerebrală, ajutoare preţioase ce ameliorează capacitatea de localizare spaţială. 

Stabilind puncte fixe la nivelul craniului pacientului, acestea vor fi raportate la punctele fixe ale bobinei de stimulare cu ajutorul unor camere video. Acestea vizualizează reperele, suprapun și compară imaginile anatomice ale creierului obţinute cu ajutorul unui RMN cerebral cu cele preînregistrate în aparatul de neuronavigaţie. Astfel se permite deci o superpoziţionare virtuală în timp real și se indică exact ţinta căutată, pentru o stimulare și mai precisă decât cea permisă prin
localizarea cu ajutorul PEM (1).

La ora actuală se utilizează bobine de stimulare de forme diferite, cu mecanism diferit de acţiune. Forma bobinei de stimulare este importantă pentru efectele stimulării. În general, bobinele rotunde sunt utilizate în cercetarea neurofiziologică, ele având un câmp de acţiune mai larg. În practica clinică însă, se utilizează mai mult bobinele de stimulare în formă de „8”, ce se mai numesc și bobine „fluture”. Acestea au avantajul de a putea focaliza mai bine ţinta cerebrală de stimulat. După primii ani de utilizare aproape exclusiv în scopuri știinţifice și de cercetare, după ce  neurofiziologii au înţeles faptul că utilizând tehnica rTMS se poate modifica excitabilitatea corticală, această tehnică a început să fie din ce în ce mai des utilizată în scop clinic și terapeutic.

Oameni de știinţă precum dr. Pascual Leone și colaboratorii săi au studiat efectul stimulilor magnetici repetitivi asupra excitabilităţii corticale. Din punct de vedere neurofiziologic, atunci când se aplică pe cortex un stimul magnetic unic, acesta produce o hiperpolarizare neuronală și depolarizarea neuronului respectiv, care este stimulat. Această depolarizare la nivelul cortexului motor se va transmite din aproape în aproape până la partea distală a neuronului, iar ulterior în partea distală a nervului motor. Atunci când stimularea este repetată, se produce un fenomen de repetiţie a hiperpolarizării. Astfel, efectul la nivel local va depinde de frecvenţa acestei stimulări (2).

Efect excitator și inhibitor

Consensul la ora actuală este acela că o stimulare lentă de 1 Hz (o stimulare pe secundă) diminuează destul de repede amplitudinea depolarizării neuronului și va avea deci un efect inhibitor. În schimb, atunci când se aplică o stimulare de înaltă frecvenţă, între 5 și 30 de stimuli pe secundă (5 până la 30 Hz), aceste potenţiale se vor însuma și va avea loc o excitaţie neuronală, considerând că stimularea la înaltă frecvenţă este excitatoare. În continuare, efectul inhibitor va produce o diminuare a transmiterii sinaptice, foarte probabil printr-un efect asupra receptorilor gabaergici. În schimb, efectul excitator crește transmisia sinaptică, prin efect glutaminergic. 

În concluzie, stimularea magnetică are un efect modulator (stimulator sau inhibitor, în funcţie de frecvenţa de stimulare) asupra secreţiei de monoamine, în primul rând serotonina și dopamina. În același timp, stimulează eliberarea moleculelor de GABA și de glutamat (2). În sfârșit, trebuie menţionat faptul că această dicotomie general acceptată (faptul că stimularea la frecvenţă joasă produce un efect inhibitor, în timp ce stimularea la o frecvenţă înaltă produce un efect stimulator) trebuie relativizată și ea nu este general valabilă, efectele rTMS fiind variabile. Cadrul acestui articol ar fi larg depășit dacă am intra mai mult în detaliile mecanismelor acestei tehnici foarte complexe. Detaliile și substratul neurofiziologic vor fi discutate într-un articol separat. 

Bibliografie
1. Lefaucheur JP, André-Obadia N et al. Recommandations françaises sur l’utilisation de la stimulation magnétique transcrânienne répétitive (rTMS): règles de sécurité et indications thérapeutiques. Neurophysiol Clin. 2011 Dec;41(5-6):221-95. French
2. Pascual-Leone A, Valls-Solé J, Wassermann EM, Hallett M. Responses to rapid-rate transcranial magnetic stimulation of the human motor cortex. Brain. 1994 Aug;117 ( Pt 4):847-58